Opriti-va, nu distrugeti simbolul columbofililor moldoveni si bucovineni, porumbelul de maraton

O hotarare inscrisa in R.N.S m-a stupefiat si intristat mult. Toate etapele de maraton trebuie sa se faca numai cu lansari intarziate. Poate ar fi scuzabila hotararea daca ceicare o promoveaza sunt necunascatori sau simpli admiratori ai porumbelului calator. Rog sa fiu iertat, poate gresesc, am impresia ca decizia ascunde in spatele ei mantia sumbra a invidiei pentru performantele porumbeilor, pentru ca in final despre ei este vorba. Se vrea distrugerea porumbeilor creati dupa multi ani de munca si sacrificii pentru categoria sportiva de maraton. In viata mea columbofila, crearea porumbelului dotat cu insusiri morfologice care sa-i permita o plutire indelungata, de la rasaritul soarelui si pana la apusul sau, a constituit o obsesie si marea pasiune consacrata timp de zeci de ani acestei superbe fiinte. Organizand ani neintrerupti , concursuri de la mari distante, am reusit impreuna cu columbofilii meleagurilor noastre moldovene si bucovinene sa realizam porumbei care au legat nemarginirile orizontului Marii Baltice cu dantela ametitoare a Carpatilor, intr-o singura zi de planare in zbor neintrerupt. In umbra inserarii plutirile inaripatilor deasupra volierei ne-au facut pentru o clipa sa uitam asperitatile vietii pa care o traim. Realizarile noastre columbofile au avut darul sa uimeasca pasionatii inaripatilor de pretutindeni. Pe podiumul de premiere a Expozitiilor Nationale primul loc se transformase parca intr-un monopol a cluburilor si asociatiilor moldovene. Imnul columbofililor suceveni, interpretat de tinerii de la Falticeni, trezeau ropote de aplauze in serile festive de celebrare ale victoriosilor, facand sa se prelinga din cupe lacrimi de sampanie. Nu credeam ca voi trai zilele cand performantele sportive in loc sa ne stimuleze si sa ne mobilizeze pentru a le depasi, vor lasa locul umbrelor cinismului si rautatii. Stiu, este greu, sa gasesti o localitate a carei distanta sa multumeasca pe toti, sa elimine discriminarea sosirii porumbeilor. Concursurile trebuiesc gandite si organizate pe categorii de distante apropiate, fractionarea unui concurs de maraton inseamna insasi distrugerea, anularea lui. Pe vremuri, impreuna cu dl prof Vasiliu Mihai am luptat mult pentru promovarea ideei porumbelului de maraton, lucru de altfel pe care l-am si reusit. Nu existau discutii privind lansarea tarzie a porumbelului. Ne interesa imbunatatirea mostenirii biologice, stiind ce inseamna practica lansarii tarzie. Consider ca este o actiune impotriva naturii porumbelului. Ei cunosc, dar acum se fac ca nu inteleg impedimentul unei lansari intarziate pentru statusul biologic al acestei pasari si anume:

  • porumbeii se agita mult dimineata cand mijlocul de transport stationeaza;
  • in zilele caniculare, la inserare nevoia de apa determina porumbeii valorosi sa se refugieze in diferite columbarii fiind din pacate seghestrati de catre braconier sau raman in mod indubitabil expusi hazardului rapitoarelor noptii;
  • zborurile fractionate in doua zile reduc mult sansele adevaratilor porumbei claditi cu multa migala pentru cursele lungi fiind favorizati porumbeii demifondisti mai stofati, mai robusti, cu aptitudini pentru distante scurte.

Exista asemanare intre sporul columbofil si atletism. Atletii africani cu organismul specific curselor de maraton nu au nici o sansa daca ar concura la curse de 400 m sau 800m cu puternicii demifondisti americani. Bineinteles ca nici muschiulosii demifondisti americani nu au sanse daca ar concura la curse de maraton de 10000m cu gazelele africane. Dupa cca 1500-2000m s-ar sufoca si prabusi pe pista de alergare. De asemenea in atletism nu am auzit de fragmentarea curselor de maraton pe o perioada de doua zile.
Revenind la porumbelul calator fundamentala in orientarea sa este lansarea cat mai de dimineata intre orele 5 si 6 in momentul mijirii astrului zilei. De aceasta data ma simt obligat sa revin asupra elementelor pe care le-am prezentat in diferite lucrari cu referiri la sistemul de orientare al porumbelului, pentru ca nu putem anula particularitatile morfofiziologice create in cursul evolutiei sale milenare. Nu noi am creat porumbelul, noi doar il slefuim. Dimineata la plecarea sa din mijlocul de transport el este odihnit. Experientele traite ne demonstreaza ca ei poseda o gandire intuitiv concreta. De altfel si cercetarile de laborator scot in evidenta formarea unor reflexe conditionate, complexe , cu participarea scoartei cerebrale. Acceptand procesul de gandire intuitiva concreta in raport cu detaliliile si particularitatile reliefului, aceasta este optima daca sistemul nervos este odihnit.,, Gandirea porumbelului ” se bazeaza pe rafinamentul
unor analizatori cum sunt: optic, acustico-vestibular, kinestezic, formatia reticulata, etc., pe langa ele un mare rol il are mecanismul de intuitie si busola magnetica endogena. Cred ca sunteti de acord cu mine, porumbelul are memorie prodigioasa, fenomenala. Toate elementele descrise mai sus prefigureaza comportamentul inteligent al porumbelului, gratie unui sistem norvos dupa cum am vazut extrem de complex si rafinat. Dar acesta fiind un organism viu este afectat de canicula zilei, orientarea sa fiind puternic tulburata de socul termic al razelor solare.
Porumbelul in navigarea sa foloseste cu multa inteligenta curentii termici asemeni pilotilor avioanelor. Ei se inalta la cca 100-150m. Porumbelul de maraton ii este specifica o anumita ritmicitate a plutirilor si fluturarilor aripilor sale. Pe racoare, dupa cateva ore de zbor, el isi definitiveaza traseul catre cuibar si survoleaza intinderile legand metodic marginirile miscatoare ale orizonturilor. Porumbelul de viteza sau demifond si el are nevoie in orientare de conditiile termice ale diminetii. Zborul sau rapid este asemanator traiectoriei unui proiectil, exploziv, energic pe distante de 300-500km.
Am trait nenumarate experiente al unor campioni, in etape de 350km in competitii cu un numar mare de porumbei dar de la 600km in sus, ii astept si astazi. M-am convins de veredicitatea sfaturilor dlui Liviu Husneac din Dorohoi, porumbelul sosit primul intr-o etapa scurta sau medie nu-l mai angaja in etapa urmatoare de concurs la fond… Exista diferente intre porumbeii demifondisti prin modul de abordare al curselor. Este necesar ca etapele de maraton sa fie organizate pe zone cat mai apropiate de distanta. Un exemplu, Asociatiile Suceava si Botosani, in lansarea de la Gdansk, distanta aeriana de peste 900km poate fi acoperita de pasarile bine pregatite intr-o singura zi de zbor. Asociatiile Iasi, Bacau, Neamt situate in alta plaja de distanta sa-si stabileasca o localitate care sa le permita sosirea porumbeilor in prima zi.
Lansarea trebuie ,,batuta in cuie” pentru toate asotiatiile si categoriile de distanta, dimineata intre orele 5 si 6. Lansarea tarzie in 3-4 etape de maraton reprezinta cu certitudine ideea distrugerii porumbeiilor destinati zborurilor lungi de la distanta. Practic nu se pune problema ca astfel de pasari nu pot reveni la cuibar, sunt insa foarte mari riscurile nocturne.
Demifondistii scapati de peripetiile noptii au o sansa in plus la sosire, avand un organism mai puternic adaptat pentru distante medii. In Nationala de la Berlin s-a organizata o singura etapa justificata de participarea tuturor columbofililor romani, clasamentele fiind corect intocmite pe zone de distanta. La Belgieni si Olandezi concursurile de maraton prevad o singura etapa cu lansare tarzie, cea de la Barcelona. Ei efectueaza 5-6 etape de maraton pe sezon, exemplu Perpignian, San Sebastian, etc., toate lansarile se fac dimineata cat mai devreme.
Doresc sa prezint un exemplu care poate aduce lumina concursului de maraton. In anul 1985 efectuam lansari de la Gdansk dimineata devreme pana in ora 6, pentru asociatiile moldovene: Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Neat, Bacau, etc.. Respectand insa aceeasi localitate de zbor, (Gdansk) iar hrana o administram de doua ori pe zi in jgheaburi de alimentare pozitionate intre boxe, apa in tavi asezate pe cleme exterioare, de patru ori pe zi, campion national in concursurile respective de maraton a fost intr-un an dl prof Savu Paul, iar intr-un alt an dl Cupa Mihai, columbofil de la Asociatia Iasi. Prin aceasta doresc sa precizez ca lansarea din aceeasi localitate si transportul corespunzator, hrana + apa, facilitau sosirile grupate, in fata, la porumbeii cei mai in forma. Columbofilii Ieseni beneficiind de corectiile pentru distanta, realizau punctaje superioare fata de Suceava sau Botosani. In prezent urmarim dinamica concursurilor constat ca in fiecare an se schimba rutele si distantele de zbor. Ambiguitatea lansarilor, conditiile necorespunzatoare de transport reprezinta adevaratele cauze ale pierderilor masive de porumbei. Nefericirea noastra a,, bunicilor” consta in faptul ca ascultandu-ne nepotii, cei drept ne forteaza mana, pierdem porumbeii iar refacerea loturilor necesita timp pe care numai Bunul Dumnezeu stie daca si cat il mai avem?…
M-a intrebat cineva cu cati porumbei incep concursurile si cu cati terminam?! Nu ma jenez sa raspund. Un urma cu 32 de ani, in anul 1980, concuram cu 1400 capete si terminam sezonul competitional cu 250-300 pasari. Ulterior prin anii 1985-1990 am crescut numarul porumbeiilor imbarcandu-i intr-o masina TV caruia ii atasam o rulota. In 1980 Asociatia Suceava numara 459 de membrii organizati in 15 cluburi sportive. Sigur unii vor spune ca numai cu atatea pasari organizarea concursurilor era simpla. Gresit, total gresit! Informez pe tinerii columbofili ca anual organizam multe etape. Un exemplu, in anul 1987 am organizat 15 zboruri externe din localitati poloneze, reusind normele sportive la categoriile demifond, fond, maraton. O reusita in conditiile in care in Romania, statul nu-ti dadea dreptul sa cumperi decat 20 l benzina pe luna, iar noi ne deplasam la Gdansk si retur cu niste sacrificii pe care astazi nu stiu care milionar si le-ar asuma. Pasapoartele constituiau o alta mare problema, ele nu se gaseau la indemana fiecaruia. Cu mari eforturi personale reuseam obtinerea pasapoartelelor pentru soferi si delegati. La sosirea in tara in timp de 24 de ore ele trebuiau predate serviciului de pasapoarte. Sarabanda drumurilor la politie pentru preluarea pasapoartelor la concursurile columbofile erau extrem de costisitoare. Nici acum nu-mi face placere reamintirea zilelor de cosmar traite cand noaptea primeam telefon de la delegatii nostri aflati pe drum in Rusia sau Polonia, anuntandu-ma ca s-a defectat masina incarcata cu porumbei sau sunt incurcaturi si retineri in vama ruseasca. In noaptea respectiva trebuia sa caut masina cu sofer la care atasam rulota. Trebuia sa scot la prima ora pasaport pentru conducator auto si sa il expediez de urgenta la locul unde stationa masina respectiva ca sa preia porumbeii si ca continue drumul la localitatea de lansare. Ani in sir am organizat concursuri care au reprezentat atunci momente de adevarata cascadorie, fara valuta, era interzisa prin lege, fara benzina, ceasurile constituiau un lux greu de procurat, hrana porumbeiilor, graul si porumbul, monopol de stat, rezervat exportului si consumului oamenilor. Cu toate vicisitudinile generatia noastra a reusit incredibilul, efectuarea concursurilor columbofile si in special zborurile de la mare distanta. Explicatia desigur este una singura, dragostea netarmurita pentru porumbelul calator. Amintirile ma rascolesc si nu mai vreau sa revin asupra lor. Ma doare neintelegerile si faptul ca noi astazi generatia varstei a treia am construit si batatorit un drum candva aflat pe o adevarata mlastina.
Voua generatia tanara va revine sarcina sa-l asfaltati, ceea ce veti realiza, pentru voi insiva o faceti. Trebuie sa fim ca o familie unita de o fiinta pe care o idolatrizam.
Membrii generatiei mele s-au rarit mult…, dar ramanem fideli cultivarii si militam pentru pastrarea porumbelului de maraton cel care de multe ori in serile de vara ne insenineaza gandurile si ne intaresc bataile inimii, atunci cand revine de la mare distanta. Personal admir porumbeii de viteza sau demifond pentru dinamismul si aspectul lor exterior.
Nu trebuie insa sa amestecam calitatile porumbeilor nostri, pentru ca nu exista un porumbel universal, ca un adevarat panaceu, un remediu pentru toate dorintele si aspiratiile noastre!


Dr. Mircea Bilius,
Presedinte onorific Asociatia Columbofila Suceava

Categorii: Articole interesante | 2 comentarii

Navigare în articol

2 gânduri despre „Opriti-va, nu distrugeti simbolul columbofililor moldoveni si bucovineni, porumbelul de maraton

  1. marius

    Asta cam asa e..o sa se piarda porumbei valorosi cu lansarile intarziate dar o sa se conviga „astia de sus” cand o sa isi piarda pasari valoroase si din punct de vedere genetic si material…acum sunt castigati braconierii..probabil organizatorii se bazeaza ca oricum porumbeii veneau si a 2-a zi si cum rezistau aia pot rezista toti dar uita ca le ia sansa porumbeilor capabili sa intre in prima zi expunandu-i la numeroase pericole,..oricum mult a fost putin mai este vom vedea anul asta ce va fi…probabil 3 etape ca mlawa de anul trecut( doamne fereste)…

  2. MARIAN

    RAMANE DE VAZUT DACA ESTE O HOTARARE BUNA,DEOCAMDATA SUNT MULTE PARERI PRO SI CONTRA…VOM VEDEA…BAFTA TUTUROR MEMBRILOR DIN JUDET SI SPER CA ANUL ACESTA SA EGALAM SAU CHIAR SI SA DEPASIM PERFORMANTELE DIN ANUL TRECUT

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: